Jurnalul lui Bănel scris nu chiar de el, episodul I

Pentru că sunt la modă jurnalele, vă prezentez Jurnalul lui Bănel, mare fo'balist la un mare club. Fără prea multe vorbe în plus, iată episodu' întâi:

27 Decembrie 2008

Era seara în pana mea, iar în Panama crecă era dimineaţa, din cauză de fus oral sau cum se cheamă. Neam dus eo şi mae mulţi colegi de la club să facem paranghelie mare întron club delux dă Bucureşti, cu ocazea că erea Crăciunu şi trebe ca să ne distrăm şi noi, no?

Aveam bani la noi o căruţă. Adică nu o căruţă la propriu că noi nu stem ţărani, bă fraiere, da' aşea vorbesc eu la figurat ca să dau limbii culoare.

Am intrat acolon club, neam loat o masă şi băuturi şi am început să ne uităm la ce lume erea. Chiar în faţa noastră, două gagice bune de nu ştiam ce-i cu mine, se cunoştea pă ele că au mult parfom şi creme cu aloe veta si alte aloi. Una semăna cu Andreeea Bălan, da' n-avea nasu' şi faţa ei, adică deci era mai bună. Am zis, gata, eo p'asta o agăţ!

Mam dus la ea zâmbind cu şarm şi cu paharu de techila în mâna dreaptă. Iam zis "eu sunt Bănel" şi cu mâna stângă me-am potrivit păru, întrun gest masculin. Ea a chicotit şi a zis că ea nu e Bănel da’ dacă îi iau de băut poate să fie.

Eo atât am aşteptat aşa că am zis în gând Doamneajută şi am strigat, în muzica de club care cânta bum-bum: "garson, adă un cocteil la fetiţa!" După multe cocteiluri am început ca să dansăm tot mai aproape. Nu eu cu garsonul, ci eu cu fata, bă. Neam mângâiat pe păr şi nu numai, apoi eu i-am zis "hai acasă la mine" şi ea a zis "bine" şi eo leam zis "pa" la băeţii colegi de club şi-am făcut cu ochiu adică să înţelege şi ei unde mă duc cu gagica.

Nu pot ca să vă zic ce-am făcut exact după ceam ajuns acasă da' vă pot împărtăşi faptu' că tipa a fost aşa satisfăcută încât a adormit instantanee după aia.

Eo am deschis un Yoplait iaurt de măr verde gustăcios, lam mâncat şi am adormit la rându meu, cu zâmbetu pe buze şi cu urme de iaurt tot peacolo, urme care contracstau puternic cu chipumi frumos bronzat.